Inmultirea gainilor

Daca doriti sa extindeti numarul pasarilor din curtea dumneavoastra, una dintre modalitatile care va vor aduce cele mai satisfacatoare rezultate este sa cresteti un cocos sanatos, pentru a va asigura ca gainile vor produce oua fertile care vor ecloza dupa incubatie.


Alegerea oualelor ce vor fi supuse procesului de incubatie

Exista totusi o serie de aspecte ce trebuie luate in considerare. Asigurati-va ca aveti un numar corespunzator atat de cocosi, cat si de gaini. Ideal este sa existe cate un cocos la 10-12 gaini. Daca aveti un numar prea mare de cocosi, acestia vor ataca gainile, le vor smulge penele, ranindu-le, provocandu-le chiar sangerari. De asemenea, acestia pot incepe sa se lupte intre ei. Daca cotetul sau spatiul in care stau este mic, ei se pot ciuguli intre ei pana la moarte.

Ouale alese pentru incubatie trebuie sa fie fecundate pentru a ecloza si sa aiba o marime medie, caracteristica speciei si rasei de gaina. Daca oul este prea mare sau prea mic, este posibil sa nu eclozeze. Greutatea caracteristica unui ou de gaina bun pentru incubatie, este de 50-60 de g. Un ou normal are un capat rotund si unul mai ascutit. Cele care au ambele capete ascutite sau rotunde au sanse sa nu eclozeze. La fel se intampla si cu ouale cu doua galbenusuri.

Nu se supun procesului de incubatie ouale care nu au coaja neteda, care au anumite fisuri / crapaturi sau cele care au portiuni mai transparente, pentru ca acestea nu vor asigura dezvoltarea normala a embrionului.

Este indicat ca ouale ce urmeaza a fi clocite, sa fie recoltate din cuibar cat mai des, pentru a evita contaminarea cojii cu microorganisme. Odata recoltate, inainte de incubatie, ouale pot fi pastrate in camera de depozitare pana la 10-14 zile. Ca si in timpul incubatiei, si in timpul pastrarii ouale trebuie intoarse zilnic de pe o parte pe alta, datorita faptului ca galbenusul este mai usor decat albusul si se poate lipi de coaja. Pentru a va fi mai usor, este indicat sa marcati cu o culoare mai inchisa una dintre parti. Clostile se nasc cu aceasta abilitate si vor intoarce singure ouale cu ajutorul ciocului.

Alegerea clostilor

Recunoasterea unei gaini care vrea sa fie closca este destul de simpla. In primul rand ea nu mai contribuie la productia de oua. Closca poate deveni destul de nelinistita si chiar temperamentala cu tendinta de a ciupi cu ciocul pe orcine se apropie de cuibul in care aceasta sta, refuzand sa se mai ridice de pe cuib. Este nevoie de o persoana curajoasa care sa incerce sa scoata oua de sub ea.

Pentru alegerea unor closti bune, dupa ce se constata semnele specifice comportamentului de clocit, trebuie sa urmarim daca pasarile pe care vrem sa le verificam, puse pe un cuib cu cateva oua, indeplinesc urmatoarele doua cerinte: raman pe cuib 24 – 36 de ore si daca, dupa ce ies pentru a se hrani, se grabesc sa se intoarca la cuib.

Alegerea locului potrivit pentru clocit

Cuibarul pentru clocit poate avea o forma patrata, si cel mai indicat este sa fie confectionat din scanduri. Pe fundul cuibarului trebuie puse paie curate. Spatiul in care trebuie amplasat cuibarul trebuie sa fie intunecos, lipsit de curenti, iar temperaturile aerului sa nu depaseasca limitele 14-22°C.

Pentru a se asigura umiditatea oualelor pe perioada incubatiei, cuibarul trebuie asezat pe pamant batut. Daca este asezat pe o pardoseala din lemn, este indicat sa se aseze un strat de pamant care va fi udat cu apa. Cuibarul trebuie sa fie ferit de restul pasarilor, de caini, pisici, sobolani etc. Pe perioada verii trebuie sa se asigure un climat mai racoros, iar iarna mai calduros.

Cat timp closca lipseste de pe cuibar (10-15 min. pe zi) trebuie verificat asternutul, iar daca este umed sau murdar, se va schimba.

Ingrijirea clostilor si a oualelor pe perioada de clocire

Clostile se neglijeaza pe perioada de clocire, riscand sa slabeasca foarte mult datorita hranirii insuficiente. Ele parasesc cuibarul pentru a se hrani, a se adapa si a-si face nevoile, o data sau de doua ori in 24 de ore. Trebuie sa-i pui mereu la dispozitie hrana si apa de care are nevoie, si cel mai indicat este sa ii aduci recipientele cu apa si mancare cat mai aproape de cuibar.

Pe perioada clocitului, ouale se inspecteaza de doua ori: in a 7-a si in a 14- a zi, pentru a le  depista cele care au embrioni morti sau sunt limpezi. Pentru a inspecta oul, trebuie sa-l apucam cu mare grija cu doua degete si sa-l tinem cam la 10 cm de un bec aprins. Daca prin transparenta oului vom observa un fel de retea de firicele rosii care se intind din varful oului pana la mijloc sau chiar mai jos, insemna ca oul a fost fecundat. Daca va prezenta la mijloc o linie rosie, ca un fel cordon, inseamna ca embrionul este mort.

In a 14-a zi, ouale cu embrioni in curs de dezvoltare au reteaua de firicele rosii pe intreaga suprafata interna a oului. Cele a caror embrioni mor intre a 7-a si a 14-a zi, nu au acesta retea de firicele pe intreaga suprafata interna a oului.

Atat ouale limpezi, cat si cele cu embrioni morti, trebuie inlaturate din cuibar deoarece influenteaza negativ incalzirea normala a oualelor cu embrioni in dezvoltare.

Ecloziunea

Puii incep sa ciocneasca coaja oului in a 19-a si a 20-a zi de clocire, insa pana in momentul ecloziunii mai trec vreo 14 ore. Nu este bine sa intervenim in acest interval de timp, deoarece reteaua de firicele rosii pe care am mentionat-o mai sus, este de fapt o retea de vase de sange, iar acest sange se retrage in corpul puiului, exact in acest interval de aproximativ 14 ore.